Întrebări frecvente

Ce este accesibilitatea digitală?

Accesibilitatea digitală se referă la incluziunea digitală și la asigurarea că toți oamenii, indiferent dacă au o dizabilitate sau nu, au acces egal la aceleași informații și servicii. Aceasta asigură faptul că serviciile digitale, cum ar fi site-urile web, aplicațiile și dispozitivele, sunt accesibile tuturor utilizatorilor, inclusiv celor în situații de dizabilitate.

Pentru ca un serviciu să fie accesibil, acesta trebuie să fie:

Perceptibil: Utilizatorii trebuie să poată identifica și vedea informațiile.
Operabil: Utilizatorii trebuie să poată naviga și interacționa cu serviciul.
De înțeles: Utilizatorii trebuie să înțeleagă informațiile și interacțiunile.
Robust: Serviciul trebuie să funcționeze fiabil pe diverse dispozitive și cu diverse instrumente de asistență.

Cine beneficiază de accesibilitatea digitală?

Accesibilitatea digitală beneficiază pe toată lumea, nu doar pe cei cu dizabilități permanente. În România, milioane de persoane se află într-o situație de dizabilitate, iar la nivel global, peste 15 % din populație experimentează o formă de dizabilitate. Pe parcursul vieții, aproape fiecare persoană va experimenta cel puțin o situație de dizabilitate temporară. Accesibilitatea asigură faptul că serviciile digitale rămân utilizabile pentru toți, indiferent de circumstanțe.

Care sunt standardele aplicabile?

Standardele de accesibilitate digitală variază în funcție de țară și regiune. Iată câteva dintre cele mai importante:

Internațional:some text
- WCAG (Web Content Accessibility Guidelines) 2.1: Publicate de W3C, aceste orientări sunt larg recunoscute și servesc drept bază pentru multe standarde naționale.
Uniunea Europeană:some text
- EN 301 549: Standardul european pentru accesibilitatea digitală, aplicabil în toate statele membre și adesea menționat în legislația UE, cum ar fi Directiva Europeană privind Accesibilitatea.
România:some text
- Legea nr. 232/2022: Legea privind accesibilitatea digitală specifică României, oferind orientări pentru site-urile web și aplicațiile publice.
Alte state membre ale UE:some text
- Germania: BITV 2.0 (Barrierefreie Informationstechnik-Verordnung): Standardul național german, bazat pe WCAG cu cerințe locale suplimentare.
- Italia: Legge Stanca (Legea 4/2004): Legea italiană privind accesibilitatea, care include servicii digitale și este aliniată cu principiile WCAG.
- Spania: UNE 139803: Standardul național spaniol pentru accesibilitatea web, aliniat cu WCAG 2.1.
- Suedia: Ghidurile de accesibilitate web ale E-legitimationsnämnden: Bazate pe WCAG 2.1 cu cerințe suplimentare specifice Suediei.
- Țările de Jos: DigiToegankelijk: Standardul olandez de accesibilitate, strâns aliniat cu WCAG, dar include cerințe specifice pentru site-urile web ale sectorului public.
Statele Unite:some text
- Secțiunea 508 din Legea Reabilitării: Mandatează agențiile federale să facă tehnologiile lor electronice și de informații accesibile persoanelor cu dizabilități.
- ADA (Americans with Disabilities Act): Deși nu este specifică digitalului, instanțele o aplică adesea site-urilor web și serviciilor digitale.
Canada:some text
- AODA (Accessibility for Ontarians with Disabilities Act): Lege provincială în Ontario care impune conformitatea cu standardele specifice de accesibilitate.
- Legea accesibilității din Canada (ACA): Lege federală care include cerințe de accesibilitate digitală.
Regatul Unit:some text
- Equality Act 2010: Lege largă anti-discriminare care acoperă accesibilitatea digitală.
- Public Sector Bodies (Websites and Mobile Applications) Accessibility Regulations 2018: Pune în aplicare nivelul AA din WCAG 2.1 pentru site-urile web și aplicațiile sectorului public.
Australia:some text
- Disability Discrimination Act 1992: Deși nu este specifică digitalului, este interpretată pentru a impune accesibilitatea web.
- Standardul pentru servicii digitale al Guvernului Australian: Include conformitatea cu WCAG 2.1.
Japonia:some text
- JIS X 8341-3: Standardul japonez pentru accesibilitatea web, aliniat îndeaproape cu WCAG.
Coreea de Sud:some text
- Ghidurile de accesibilitate pentru conținut web din Coreea (KWCAG): Ghiduri locale bazate pe WCAG cu cerințe suplimentare.
China:some text
- Standardele naționale ale Chinei (GB/T 37668-2019): Similare cu WCAG, axate pe accesibilitatea web.
Brazilia:some text
- eMAG (Modelo de Acessibilidade em Governo Eletrônico): Un model pentru accesibilitatea în guvernul electronic, bazat în mare parte pe WCAG.
India:some text
- GIGW (Guidelines for Indian Government Websites): Ghiduri de accesibilitate pentru site-urile web guvernamentale, care încorporează principiile WCAG.
Israel:some text
- Standardul israelian 5568: Un standard de accesibilitate web bazat pe WCAG, cu cerințe locale suplimentare.

Pot normele internaționale sau europene să se aplice la nivel global?

Standardele internaționale precum WCAG 2.1 pot fi utilizate la nivel mondial ca bune practici, dar conformitatea este în general necesară în jurisdicțiile în care legile sunt aplicate. Majoritatea acestor standarde sunt similare deoarece se bazează pe aceleași principii, diferențele constând adesea în implementarea sau formatul specific. De exemplu, în timp ce standardul EN 301 549 este specific pentru Uniunea Europeană, acesta poate fi folosit ca reper și în afara UE. Cu toate acestea, în România, conformitatea cu EN 301 549 nu exceptează organizațiile de la respectarea Legii nr. 232/2022. Directiva Europeană privind Accesibilitatea se va aplica tuturor companiilor care oferă servicii în UE, indiferent de locul în care își au sediul.

Cine trebuie să se conformeze obligațiilor de accesibilitate digitală?

În România, toate entitățile publice și anumite entități private trebuie să se conformeze cu Legea nr. 232/2022. Începând cu 28 iunie 2025, toate organizațiile publice și private cu peste 10 angajați sau cu o cifră de afaceri mai mare de 2 milioane de euro, care oferă servicii în UE, trebuie să respecte standardul EN 301 549 pentru noile servicii digitale.

Cine va fi afectat de Directiva Europeană privind Accesibilitatea (EAA)?

Directiva EAA, efectivă de la 28 iunie 2025, va cere ca o gamă largă de produse și servicii, inclusiv cele digitale, să fie accesibile în întreaga UE. Aceasta se aplică oricărei organizații care desfășoară afaceri în UE, nu doar celor care au sediul acolo. Aceasta include site-uri de comerț electronic, platforme digitale și alte servicii TIC. Companiile cu peste 10 angajați sau cu venituri anuale de peste 2 milioane de euro vor trebui să asigure conformitatea cu standardul EN 301 549.

Ce implică conformitatea cu Legea nr. 232/2022?

Conformitatea cu Legea nr. 232/2022 implică mai multe etape esențiale:

Pre-audit: Efectuarea unui pre-audit pentru a analiza și evalua starea actuală a accesibilității digitale. Acest lucru ajută la identificarea zonelor care necesită îmbunătățiri și stabilește un punct de referință pentru schimbările necesare.
Implementarea corecțiilor: Efectuarea corecțiilor necesare în codul și conținutul digital pentru a asigura că serviciile digitale respectă standardele de accesibilitate. Această etapă implică actualizarea site-urilor web, aplicațiilor și altor platforme digitale pentru a se conforma cu liniile directoare ale legii.
Audit de control: După implementarea corecțiilor, se efectuează un audit de control pentru a verifica dacă toate schimbările au fost aplicate corect și dacă serviciile digitale sunt complet conforme cu standardele de accesibilitate.
Publicarea declarațiilor de accesibilitate: După confirmarea conformității, se publică declarațiile de accesibilitate pentru a comunica starea de accesibilitate a serviciilor digitale.
Adoptarea unei strategii de accesibilitate digitală: Dezvoltarea și implementarea unei strategii de accesibilitate digitală, care include un plan pe termen lung și planuri de acțiune anuale. Această strategie ar trebui să acopere planificarea, bugetarea și executarea acțiunilor necesare pentru a menține și îmbunătăți continuu accesibilitatea.

Care sunt riscurile neconformității?

În România, neconformitatea cu Legea nr. 232/2022 poate duce la:

Amenzi de până la 50.000 de euro, reînnoibile la fiecare șase luni.
Amenzi de până la 25.000 de euro pentru nerespectarea cerințelor de raportare privind accesibilitatea, cum ar fi publicarea unei declarații de accesibilitate.

Care sunt beneficiile implementării accesibilității digitale?

Acces la un public mai larg.
Îmbunătățirea experienței utilizatorilor pentru toți.
Atragerea unui număr mai mare de clienți, făcând serviciile accesibile pentru un public mai vast.
Oferirea de avantaje angajaților și partenerilor cu dizabilități, promovând un mediu de lucru incluziv.
Îmbunătățirea reputației mărcii și a inițiativelor de CSR.
Sprijinirea diversității și incluziunii (D&I).
Conformitatea cu Directiva privind raportarea de durabilitate a întreprinderilor (CSRD), demonstrând un angajament față de responsabilitatea socială și de mediu.
Reducerea riscurilor juridice și a eventualelor procese.
Îmbunătățirea SEO și a performanței digitale.

Cum impactează accesibilitatea digitală RSE, D&I și conformitatea cu CSRD?

Implementarea accesibilității digitale arată un angajament față de responsabilitatea socială, susține practicile incluzive și se aliniază obiectivelor de D&I, asigurând acces egal la resursele digitale. De asemenea, contribuie la îndeplinirea cerințelor CSRD, demonstrând angajamentul organizației față de sustenabilitate și incluziune.

Cum se aplică accesibilitatea digitală aplicațiilor mobile?

Aplicațiile mobile fac parte integrantă din accesibilitatea digitală. Acestea trebuie să adere la aceleași principii de a fi perceptibile, utilizabile, de înțeles și robuste. În UE, aplicațiile mobile furnizate de entitățile din sectorul public trebuie să respecte standardul EN 301 549, care este aliniat la WCAG 2.1 nivel AA. În Luxemburg, aplicațiile mobile trebuie, de asemenea, să adere la RAAM (Référentiel d'Accessibilité des Applications Mobiles), care oferă orientări specifice pentru a asigura că aplicațiile mobile sunt accesibile tuturor utilizatorilor.

Acest lucru înseamnă că aplicațiile mobile trebuie să fie accesibile utilizatorilor cu dizabilități, inclusiv celor care depind de tehnologii de asistență precum cititoarele de ecran, comenzile vocale și metodele alternative de introducere. Respectarea acestor standarde nu doar că îndeplinește cerințele legale, dar și îmbunătățește experiența generală a utilizatorilor și incluziunea aplicației.